Salutare,
8 martie este o zi cu semnificații deosebite pentru mine și pentru băiețelul meu Let's Dance.
Da, sigur, este și ziua în care avem oportunitatea să le arătăm prezențelor feminine din viața noastră cât de mult le iubim
!
Și o vom face cu siguranta, nu-i așa?
Dar nu de asta vreau să vă vorbesc!
As vrea să vă vorbesc despre cum a început "totul" pentru mine și pentru Let's Dance!
Imaginează-ți, că în boxe se aude melodia "Only Time" pusă pe repeat. Doamne, cum te face să vibrezi melodia asta.
Imaginează-ți că este dimineață și m-am spălat pe față și pe dinți. Tastatura este hot, monitorul este pornit.
Totul este pregătit pentru o postare lungă.
În 2003 a inceput Let's Dance!
Nu, nu este o greseală...
Stiu ca undeva pe site scrie ca scoala de dans Let's Dance s-a infiintat in 2004, pe 13 martie!
Aceea este data de la care lucrurile au inceput sa ia amploare în a mea ogradă.
Este si data de la care Let's Dance are activitate neîntreruptă!
Dar, de fapt, conceptul Let's Dance a aparut in 2003 !
Și primul meu curs de dans a fost predat exact pe 8 martie 2003, de la ora 13:00 !
Era un curs de doua ore 13:00-15:00 - prima grupa si 15:00-17:00 - a doua grupa si costa 100 RON (un milion de lei pe atunci) pentru un curs de 3 luni !
Click aici sa vezi pozele de la finalul acelui curs!
Mi-l aduc aminte ca si cum ar fi fost ieri.
A fost unul din cele mai bune cursuri pe care le-am predat vreodată.
Eram la facultate, la Academia Tehnica Militara in anul 1.
Eu si Catalin (zis si Gore) eram baietii "care le faceau pe toate" : fotbal, pariuri, discoteci, droguri, prostitutie (desigur că glumesc cu ultimele două).
Dar... Anul I a trecut! Nu aveam nici o realizare notabila, doar ma distrasem...
Personal, incepusem sa devin nemultumit!
Asta a fost unul din putinii ani din viata mea in care nu am facut sport in mod organizat.
În clasele 1-4 am facut altletism de performanta; iar scoala generala si liceu, fotbal de performanta.
Aveam nevoie de o schimbare! Si aveam nevoie de ea urgent.
Viața de moluscă nu mi se potrivea.
Nu stiam ce, cu cine, unde, de ce?
Si, mana destinului a intervenit! Am Avut Noroc!
Prin octombrie 2002 văd în academie un afis cu activitati cultural-educative propuse de armată!
Printre ele un curs de dans desfasurat la Casa Armatei, la universitate!
Mi-am zis: de ce nu? Si-asa eram eu destul de timid cand venea vorba de fete si in general!
Un cursant actual de-al meu imi aduce aminte de multe ori de Sorin-ul de atunci! Buna Petru!
Si m-am dus!
Asa mi-am întâlnit primul profesor de dans, pe Tudor Mihai!
Nu o sa-l uit niciodata pe Tudor!
Si acum, predau un curs bazat pe atmosfera si pe multe din informatiile din primul meu modul de incepatori facut acolo.
El mi-a insuflat dragostea pentru dans, prin modul in care preda!
Sau poate dragostea era mereu acolo, el doar a trezit-o!
Era foarte pasionat cand dansa si cand preda.
Un exemplu adevărat pentru mine.
Acum peste 6 ani, ani in care am avut mai multi profesori de dans, pot sa spun ca modul lui de predare, m-a facut sa iubesc dansul asa de mult!
Primul mea ora de dans a fost de merengue, pe melodia : Canabrava - Tengo si a avut in el "pasii triunghiulet" (cunoscatorii stiu despre ce vorbesc)
Pe atunci eram un antitalent muzical! AFON, cum zice lumea!
Nu reuseam sa aud ritmul neam! Noroc ca Tudor numara!
Dar imi placea la nebunie să dansez!
De la asta a plecat totul.
Au inceput 6 luni in care am mancat dans pe paine! 4 ore pe zi luam lectii, exersam si acasa, dansam și pe strada!
Mergeam obligatoriu in disco Salsa(2, pe atunci)!
Eram drogat, innebunit!
Nu mai stiam altceva!
Nu mai vorbeam despre altceva!
Nu mai exista altceva!
Viata era MULT MAI FRUMOASA ca pana atunci !
Sunt sigur ca multi care citesc acest mesaj au simtit ce zic eu aici!
Prin feb 2003 (dupa 6 luni de luat cursuri de dans), ma izbeste pe mine un gand!
Îmi zic: Bă, dar nu ai putea să predai și tu un curs de dans așa cum o face Tudor ?
Este un curs de incepatori, oamenii care vin acolo nu vor performată.
Oricum la vremea respectiva, cu ce stiam eu, adica 3 figuri la salsa, 5 la merengue, una la tango, si o juma de pas la vals, numai performanta nu puteam sa fac.
Eram evident un dansator incepator, dar avem o inima mare si stiam ca voi pune suflet in activitatea respectivă.
Am purtat o discutie cu Tudor pe tema asta, el mi-a zis ca nu sunt pregatit (si Doamne, chiar nu eram).
Abilitatile mele motrice erau minime, nu reuseam sa aud ritmul decat la o parte din melodiile de dans pe care le aveam pe vremea aceea.
Tin minte ca numaram toate melodiile pe care dansam, pentru ca nu reuseam sa tin ritmul fara sa numar.
Daca acum pot face 3 standing spinuri fara probleme, atunci ma dezechilibram pe o pirueta laterala cu deplasare(da, de aia simpla de bachata )...
Dar am fost căpos, mi-am zis: Hai Sorinel, dacă vrei cu adevărat, poți!
Am mers pe filozofia: Un profesor bun, nu trebuia sa fie neaparat un dansator bun.
Uitati-va la Jose Mourinho, fara rezultate ca fotbalist, dar poate cel mai bun antrenor din lume.
Sau ma gandeam ca "cei care stiu, fac, cei care nu stiu, predau"!
Acum privind în urmă îmi dau seama că a fost și putină inconștiență în începuturile Let's Dance!
Și ce crezi că fac?
Mă duc și caut sală!
Găsesc! Închiriez!
Era o chirie de 20 ori mai mica decat acum !
Fac un afis la imprimanta!
De ala A4, alb-negru care anunta cursul meu de dans !
Il scot la imprimanta in oras (ca pe vremea aia nu aveam imprimanta) și ma duc in Regie sa-l multiplic la xerox. Era cea mai ieftina solutie !
Si impreuna cu Gore, ne apucam noi sa lipim afisele prin oras, pe stalpi, pe unde apucam.
Inca din prima seara, am aflat ca este ilegal afisajul stradal neautorizat!
Si pentru stalpi si pentru blocuri nu se da autorizatie, chiar se da amenda(se considera ca murdaresti orasul) si este mare !
Si, mergem noi sa lipim afise! In regie, dupa 10 afise lipite, ne surprinde un politai!
"Baieti, buletinele, ce faceti voi aci ?"
Noi : "Serifu, suntem si noi studenti militari, vrem sa facem un ban cinstit."
Si "chelalaim" noi pe acolo putin si ne lasa ala in pace...
Continuam sa lipim si vreo 3 zile am tot lipit afise! Eu si Gore, prin Bucuresti!
Cred ca doar el a crezut in succesul cursului meu de dans! Dar nici acum nu sunt sigur de asta!
Între timp, colegii mei de la academie, făceau un miștooooooooooo de zile mari.
Eram tinta constanta a glumitelor lor ! Ca intre baietii.
Însă acum, după anii ăștia de muncă asiduă, cine are firma lui?
Îmi ziceau "Sorinel, dansammmm ceva ?"
Atunci era filozofia aia: "baietii nu danseaza"
Îmi mai ziceau: "Ca nu o sa mearga mica mea afacere", "ca sunt un ciudat"(aici sunt de acord partial), "ca sunt nebun" (ca nu ma comportam ca ei si nu gandeam ca ei) si altele.
Acum pot sa le strang mana si sa zambesc aducandu-mi aminte de momentele de atunci !
Ba mai mult, o parte din ei mi-au fost elevi la dans !
Suportul familiei? Al părinților mei?
Erau bineinteles contra si ma sfatuiau constant sa ma tin de academie si sa las prostiile, să las dansul.
Noroc că eu am crezul în visul meu și nu în vorbele lor!
Bun! Vine și ziua primului curs predat de mine!
8 martie 2003!
În sala de sport a liceului Dinu Lipatti! Il pun pe Gore la poarta scolii sa ii ghideze pe oameni la sala de sport!
Si oamenii incep sa vina: 30 la prima grupa și 30 la a doua!
Nu aveam inscrieri on-line pe vremea aia si nu stiam cati vor veni.
Cand s-au aliniat si am vazut cati sunt, m-au apucat niste emotii, nu mai stiam nimic !
Cand sa fac primul pas, mi-am dat seama ca nu mai stiam cu ce picior incepe (triunghiuletul fata)
Am tras de mine si mi-am revenit !
Dupa ce am aratat primul meu pas si am vazut ca oamenilor le place, totul a devenit natural si am predat cu succes prima mea ora de dans.
Ei nu si-au dat seama ca au in fata un amator.
Nici acum nu-si dau
si toata lumea s-a inscris la curs!
Ei erau incantati, Eu eram incantat!
Si de aici ... a inceput totul!
Dupa 3 luni de cursuri, modulul de începători s-a terminat!
A fost unul dintre cele mai de succes cursuri predate de mine.
Poate îl simt așa pentru că fost primul.
Cu siguranta nu-l voi uita niciodata !
Apropo : Daca mi-ai facut onoarea de a-mi fi elev la cursul de dans din 2003 de la liceul de muzica Dinu Lipatti, te rog sa postezi si tu ceva, orice.
Mi-ar face placere sa aud vesti despre tine, asa cum imi place sa aud de la toti elevii mei.
Dupa aceste 3 luni, au inceput niste probleme pe la academie cu examene neluate.
Acolo este un regim special, daca nu-ti iei examenele, baietii te dau afara si pana pe 13 martie 2004, Let's Dance nu a mai avut activitate.
Apoi am reluat si .... Here we are!
Acum mă uit inapoi peste anii aceștia.
Am facut multe lucruri bune, dar am facut si multe greseli, foarte multe spun unii.
Era normal să fie așa, eu nu am studii economice. Tot ce știu, am învățat aplicând.
Însă, make no mistake, mi le-am asumat pe toate! Cine greseste, plateste!
Personal, am crescut odata cu Let's Dance !
Am evoluat ca dansator si ca profesor.
Am obtinut ambele grade de instructor pe care le poate oferi Federatia Romana de Dans Sportiv si acum sunt antrenor cu specializarea dans sportiv.
Am evoluat ca om!
Si Let's Dance a evoluat! Nu mai sunt singur!
Suntem mai multi instructori acum!
Let's Dance este visul meu devenit realitate!
Și Da. Nu l-am făcut singur. Am primit ajutor și din exterior.
După ce au înțeles că dansul este ce doresc să fac în viață, familia mea a fost tot timpul lângă mine: mama, tata și sora mea.
Le mulțumesc din inimă.
Cariera de sportiv m-a învățat că dacă vrei ceva de la viață trebuie să te sacrifici!
Later edit: La petrecerea aniversară - 6 ani de Let's Dance a apărut și varianta video a povestirii de mai sus.
Viațanu a fost tot timpul Fun and Games.
Am muncit pe rupte pentru tot ce am.
În multe zile chiar 20 de ore pe zi.
Și de multe ori am avut de suferit din cauza faptului că sunt genul de persoană care-ți spune fără filtre ce crede.
Carierea mea de sportiv a stat mult pe loc din cauza opiniilor mele legate de lumea uneori neetică a dansului sportiv românesc exprimate public.
Să nu întelegi că mă plâng.
Nu este cazul
Eu sunt chiar fericit, pentru că, în ciuda dificultăților întâmpinate, nu mi-am încălcat niciodată principiile:
Onoare, Fair-play, Corectitudine.
Si melodia se aude in fundal :
"Who can say where the road goes,
Where the day flows, only time?
And who can say if your love grows,
As your hearth chose, only time? "
Multumesc ca ai avut rabdare sa citesti până aici,
Sorin
P.S. : La multi ani, copilul meu Let's Dance
8 martie este o zi cu semnificații deosebite pentru mine și pentru băiețelul meu Let's Dance.
Da, sigur, este și ziua în care avem oportunitatea să le arătăm prezențelor feminine din viața noastră cât de mult le iubim
!Și o vom face cu siguranta, nu-i așa?
Dar nu de asta vreau să vă vorbesc!
As vrea să vă vorbesc despre cum a început "totul" pentru mine și pentru Let's Dance!
Imaginează-ți, că în boxe se aude melodia "Only Time" pusă pe repeat. Doamne, cum te face să vibrezi melodia asta.
Imaginează-ți că este dimineață și m-am spălat pe față și pe dinți. Tastatura este hot, monitorul este pornit.
Totul este pregătit pentru o postare lungă.
În 2003 a inceput Let's Dance!
Nu, nu este o greseală...
Stiu ca undeva pe site scrie ca scoala de dans Let's Dance s-a infiintat in 2004, pe 13 martie!
Aceea este data de la care lucrurile au inceput sa ia amploare în a mea ogradă.
Este si data de la care Let's Dance are activitate neîntreruptă!
Dar, de fapt, conceptul Let's Dance a aparut in 2003 !
Și primul meu curs de dans a fost predat exact pe 8 martie 2003, de la ora 13:00 !
Era un curs de doua ore 13:00-15:00 - prima grupa si 15:00-17:00 - a doua grupa si costa 100 RON (un milion de lei pe atunci) pentru un curs de 3 luni !
Click aici sa vezi pozele de la finalul acelui curs!
Mi-l aduc aminte ca si cum ar fi fost ieri.
A fost unul din cele mai bune cursuri pe care le-am predat vreodată.
Eram la facultate, la Academia Tehnica Militara in anul 1.
Eu si Catalin (zis si Gore) eram baietii "care le faceau pe toate" : fotbal, pariuri, discoteci, droguri, prostitutie (desigur că glumesc cu ultimele două).
Dar... Anul I a trecut! Nu aveam nici o realizare notabila, doar ma distrasem...
Personal, incepusem sa devin nemultumit!
Asta a fost unul din putinii ani din viata mea in care nu am facut sport in mod organizat.
În clasele 1-4 am facut altletism de performanta; iar scoala generala si liceu, fotbal de performanta.
Aveam nevoie de o schimbare! Si aveam nevoie de ea urgent.
Viața de moluscă nu mi se potrivea.
Nu stiam ce, cu cine, unde, de ce?
Si, mana destinului a intervenit! Am Avut Noroc!
Prin octombrie 2002 văd în academie un afis cu activitati cultural-educative propuse de armată!
Printre ele un curs de dans desfasurat la Casa Armatei, la universitate!
Mi-am zis: de ce nu? Si-asa eram eu destul de timid cand venea vorba de fete si in general!
Un cursant actual de-al meu imi aduce aminte de multe ori de Sorin-ul de atunci! Buna Petru!
Si m-am dus!
Asa mi-am întâlnit primul profesor de dans, pe Tudor Mihai!
Nu o sa-l uit niciodata pe Tudor!
Si acum, predau un curs bazat pe atmosfera si pe multe din informatiile din primul meu modul de incepatori facut acolo.
El mi-a insuflat dragostea pentru dans, prin modul in care preda!
Sau poate dragostea era mereu acolo, el doar a trezit-o!
Era foarte pasionat cand dansa si cand preda.
Un exemplu adevărat pentru mine.
Acum peste 6 ani, ani in care am avut mai multi profesori de dans, pot sa spun ca modul lui de predare, m-a facut sa iubesc dansul asa de mult!
Primul mea ora de dans a fost de merengue, pe melodia : Canabrava - Tengo si a avut in el "pasii triunghiulet" (cunoscatorii stiu despre ce vorbesc)
Pe atunci eram un antitalent muzical! AFON, cum zice lumea!
Nu reuseam sa aud ritmul neam! Noroc ca Tudor numara!
Dar imi placea la nebunie să dansez!
De la asta a plecat totul.
Au inceput 6 luni in care am mancat dans pe paine! 4 ore pe zi luam lectii, exersam si acasa, dansam și pe strada!
Mergeam obligatoriu in disco Salsa(2, pe atunci)!
Eram drogat, innebunit!
Nu mai stiam altceva!
Nu mai vorbeam despre altceva!
Nu mai exista altceva!
Viata era MULT MAI FRUMOASA ca pana atunci !
Sunt sigur ca multi care citesc acest mesaj au simtit ce zic eu aici!
Prin feb 2003 (dupa 6 luni de luat cursuri de dans), ma izbeste pe mine un gand!
Îmi zic: Bă, dar nu ai putea să predai și tu un curs de dans așa cum o face Tudor ?
Este un curs de incepatori, oamenii care vin acolo nu vor performată.
Oricum la vremea respectiva, cu ce stiam eu, adica 3 figuri la salsa, 5 la merengue, una la tango, si o juma de pas la vals, numai performanta nu puteam sa fac.
Eram evident un dansator incepator, dar avem o inima mare si stiam ca voi pune suflet in activitatea respectivă.
Am purtat o discutie cu Tudor pe tema asta, el mi-a zis ca nu sunt pregatit (si Doamne, chiar nu eram).
Abilitatile mele motrice erau minime, nu reuseam sa aud ritmul decat la o parte din melodiile de dans pe care le aveam pe vremea aceea.
Tin minte ca numaram toate melodiile pe care dansam, pentru ca nu reuseam sa tin ritmul fara sa numar.
Daca acum pot face 3 standing spinuri fara probleme, atunci ma dezechilibram pe o pirueta laterala cu deplasare(da, de aia simpla de bachata
)...Dar am fost căpos, mi-am zis: Hai Sorinel, dacă vrei cu adevărat, poți!
Am mers pe filozofia: Un profesor bun, nu trebuia sa fie neaparat un dansator bun.
Uitati-va la Jose Mourinho, fara rezultate ca fotbalist, dar poate cel mai bun antrenor din lume.
Sau ma gandeam ca "cei care stiu, fac, cei care nu stiu, predau"!
Acum privind în urmă îmi dau seama că a fost și putină inconștiență în începuturile Let's Dance!
Și ce crezi că fac?
Mă duc și caut sală!
Găsesc! Închiriez!
Era o chirie de 20 ori mai mica decat acum !
Fac un afis la imprimanta!
De ala A4, alb-negru care anunta cursul meu de dans !
Il scot la imprimanta in oras (ca pe vremea aia nu aveam imprimanta) și ma duc in Regie sa-l multiplic la xerox. Era cea mai ieftina solutie !
Si impreuna cu Gore, ne apucam noi sa lipim afisele prin oras, pe stalpi, pe unde apucam.
Inca din prima seara, am aflat ca este ilegal afisajul stradal neautorizat!
Si pentru stalpi si pentru blocuri nu se da autorizatie, chiar se da amenda(se considera ca murdaresti orasul) si este mare !
Si, mergem noi sa lipim afise! In regie, dupa 10 afise lipite, ne surprinde un politai!
"Baieti, buletinele, ce faceti voi aci ?"
Noi : "Serifu, suntem si noi studenti militari, vrem sa facem un ban cinstit."
Si "chelalaim" noi pe acolo putin si ne lasa ala in pace...
Continuam sa lipim si vreo 3 zile am tot lipit afise! Eu si Gore, prin Bucuresti!
Cred ca doar el a crezut in succesul cursului meu de dans! Dar nici acum nu sunt sigur de asta!
Între timp, colegii mei de la academie, făceau un miștooooooooooo de zile mari.
Eram tinta constanta a glumitelor lor !
Ca intre baietii.Însă acum, după anii ăștia de muncă asiduă, cine are firma lui?
Îmi ziceau "Sorinel, dansammmm ceva ?"
Atunci era filozofia aia: "baietii nu danseaza"
Îmi mai ziceau: "Ca nu o sa mearga mica mea afacere", "ca sunt un ciudat"(aici sunt de acord partial), "ca sunt nebun" (ca nu ma comportam ca ei si nu gandeam ca ei) si altele.
Acum pot sa le strang mana si sa zambesc aducandu-mi aminte de momentele de atunci !
Ba mai mult, o parte din ei mi-au fost elevi la dans !
Suportul familiei? Al părinților mei?
Erau bineinteles contra si ma sfatuiau constant sa ma tin de academie si sa las prostiile, să las dansul.
Noroc că eu am crezul în visul meu și nu în vorbele lor!
Bun! Vine și ziua primului curs predat de mine!
8 martie 2003!
În sala de sport a liceului Dinu Lipatti! Il pun pe Gore la poarta scolii sa ii ghideze pe oameni la sala de sport!
Si oamenii incep sa vina: 30 la prima grupa și 30 la a doua!
Nu aveam inscrieri on-line pe vremea aia si nu stiam cati vor veni.
Cand s-au aliniat si am vazut cati sunt, m-au apucat niste emotii, nu mai stiam nimic !
Cand sa fac primul pas, mi-am dat seama ca nu mai stiam cu ce picior incepe (triunghiuletul fata)
Am tras de mine si mi-am revenit !
Dupa ce am aratat primul meu pas si am vazut ca oamenilor le place, totul a devenit natural si am predat cu succes prima mea ora de dans.
Ei nu si-au dat seama ca au in fata un amator.
Nici acum nu-si dau
si toata lumea s-a inscris la curs!Ei erau incantati, Eu eram incantat!
Si de aici ... a inceput totul!
Dupa 3 luni de cursuri, modulul de începători s-a terminat!
A fost unul dintre cele mai de succes cursuri predate de mine.
Poate îl simt așa pentru că fost primul.
Cu siguranta nu-l voi uita niciodata !
Apropo : Daca mi-ai facut onoarea de a-mi fi elev la cursul de dans din 2003 de la liceul de muzica Dinu Lipatti, te rog sa postezi si tu ceva, orice.
Mi-ar face placere sa aud vesti despre tine, asa cum imi place sa aud de la toti elevii mei.
Dupa aceste 3 luni, au inceput niste probleme pe la academie cu examene neluate.
Acolo este un regim special, daca nu-ti iei examenele, baietii te dau afara si pana pe 13 martie 2004, Let's Dance nu a mai avut activitate.
Apoi am reluat si .... Here we are!
Acum mă uit inapoi peste anii aceștia.
Am facut multe lucruri bune, dar am facut si multe greseli, foarte multe spun unii.
Era normal să fie așa, eu nu am studii economice. Tot ce știu, am învățat aplicând.
Însă, make no mistake, mi le-am asumat pe toate! Cine greseste, plateste!
Personal, am crescut odata cu Let's Dance !
Am evoluat ca dansator si ca profesor.
Am obtinut ambele grade de instructor pe care le poate oferi Federatia Romana de Dans Sportiv si acum sunt antrenor cu specializarea dans sportiv.
Am evoluat ca om!
Si Let's Dance a evoluat! Nu mai sunt singur!
Suntem mai multi instructori acum!
Let's Dance este visul meu devenit realitate!
Și Da. Nu l-am făcut singur. Am primit ajutor și din exterior.
După ce au înțeles că dansul este ce doresc să fac în viață, familia mea a fost tot timpul lângă mine: mama, tata și sora mea.
Le mulțumesc din inimă.
Cariera de sportiv m-a învățat că dacă vrei ceva de la viață trebuie să te sacrifici!
Later edit: La petrecerea aniversară - 6 ani de Let's Dance a apărut și varianta video a povestirii de mai sus.
Viațanu a fost tot timpul Fun and Games.
Am muncit pe rupte pentru tot ce am.
În multe zile chiar 20 de ore pe zi.
Și de multe ori am avut de suferit din cauza faptului că sunt genul de persoană care-ți spune fără filtre ce crede.
Carierea mea de sportiv a stat mult pe loc din cauza opiniilor mele legate de lumea uneori neetică a dansului sportiv românesc exprimate public.
Să nu întelegi că mă plâng.
Nu este cazul
Eu sunt chiar fericit, pentru că, în ciuda dificultăților întâmpinate, nu mi-am încălcat niciodată principiile:
Onoare, Fair-play, Corectitudine.
Si melodia se aude in fundal :
"Who can say where the road goes,
Where the day flows, only time?
And who can say if your love grows,
As your hearth chose, only time? "
Multumesc ca ai avut rabdare sa citesti până aici,
Sorin
P.S. : La multi ani, copilul meu Let's Dance
Atașamente
Ultima editare:
continuarea, poate chiar o autobiografie. :cheese: :toothy2:
si tin sa intaresc ideea cu o vorba romaneasca: ' Omul sfinteste locul ! '
